Dupa un schimb interminabil de emailuri la care refuz sa particip prea activ ... se hotaraste:
Perioada: Un weekend - 14/15 Nov 2009
Participanti: Eu, Catalin, Rudi, Corina
Trasee:
- Sambata: Plaiul Foii - Ref Spirlea - Marele Grohotis - Poiana Inchisa - Creasta Sudica - Ref Grind (dormit).
- Duminica: Ref Grind - coborat pe Lanturi si urmat Braul de Mijloc spre Marele Grohotis. Nu am reusit sa trecem mai departe in dreptul Umerilor Pietrei Craiului, asa ca ne-am intors inapoi pana la Lanturi - La Zaplaz - Ref Spirlea - Plaiul Foii.
ATENTIE: traseu partial nemarcat!
Eu nu am nimic impotriva :))
Dis de dimineata (ora 7:00) incepe adunarea. Pe la 7:30 deja eram, intreaga echipa, la bordul Mariei discutand detali ... Eu imi beau ralaxata cafeaua pe locul din dreapta gandindu-ma ca e cam mare agitatia: eu nu vreau sa ma agit! :))
In cam 2 ore si jumatate ajungem in zona Zarnesti. Catalin, fascinat de peisajul din stanga, o trage pe Maria pe marginea soselei, pe stanga!, bineinteles, si admira peisajul fascinat, plangandu-se de stalpul ce strica o incadrare superba.
- Pai, ai putea sa alergi pana la stalp si sa-ti faci poza! - ii spun relaxata ... chicotind si sorbind ultima picatura de cafea.
Catalin ezita, ezita, ezita ... pana cand...
- Eu ma duc sa fac poza! - si o ia la fuga.
Ce a iesit! ;)
O lasam pe Maria la Plaiul Foii, si plecam in tura noastra ...
:) La Ref Spirlea.
:) Mai departe ...
:) Cata in actiune ...
:) Sedinta foto!
Ce a iesit ...
:))
:)
Mai departe...
:)
:)
Pauza de masa ...
La Marele Grohotis parasim poteca marcata urcand in sus spre Poiana Inchisa in urma unui alt grup de 2 -3 oameni. In poza de mai jos se vede o poteca pe langa perete: e intrarea in Braul Rosu (alt traseu nemarcat).
O panorama facuta de Rudi (eh, lipita de mine ;)) )
Intrarea in Poiana Inchisa.
Catalin, tocmai cand s-a imbracat tot in negru, a inceput sa ma incurajeze sa-l prind in poze ... ;)
Noi ...
Un grup mare care cobora din creasta din cauza zapezii si a dificultatii traseului care devenise destul de alunecos si rece ;)). M-au ajutat sa fac poza asta ...
O tentativa de-a mea de poza ...
Je
:).
:)
Cata
Rudi si Corina
Sunt innebunita dupa panorame. Si acum ca am si descoperit un nou tool, si anume Photo Factory, iata ce a iesit! :)
Cata ne deschide calea caci era singurul care mai fusese pe acest traseu, eu in urma lor si ... Rudi si Corina.
Eu ...
:)
Sunt niste pasaje de catarare pe niste hornulete destul de alunecoase. Eu m-am catarat avand in maini singurele manusi pe care mi le luasem de acasa: manusi de carpa de oras, gaurite la degete (cred ca le mancase moliile - glumesc!).... nu le verificasem acasa! :)) Dar nu ma plang: astfel am avut precizie la butonul de la aparatul de fotografiat.
:) Cata, o ia inainte si apoi se opreste sa mai faca niste poze ...
Corina su Rudi aveau la ei manusi mari calduroase, potrivite pentru temperaturile din zona, dar care nu prea merg la catarare. Au fost mai prevazatoari ca mine. Oare?! :))
:)
Hornul de iesire in creasta ...
In creasta e un pic de zapada ... si multa ceata. ;) Avem de strabatut o mare parte din cresta sudica in aceste conditii.
Ajungem la Refugiul Grid la putin timp dupa ce se lasa seara. In refugiu mai erau 4 turisti, si urmau sa vina alti 5 prieteni de-ai lor. Dupa o scurta dezbatere s-a convenit ca nu exista notiunea de "rezervare de locuri": mergem pe principiul "primul venit primul servit".
Asadar, un refugiu cu o capacitate de 8-9 oameni, trebuia sa ofere acoperis pentru 13 oameni. Ulterior au mai venit alti 2 turisti. Nu cred ca as fi putut sa-mi imaginez vre-o data cum e posibil asa ceva, dar, uite ca a fost!
Ne trezim sa prindem rasaritul si o eventuala mare de nori. Dar nu, nu a fost sa fie mare de nori! :)) Si totusi, avem poze frumoase ....
Refugiul Grind
In asteptarea soarelui.
:)
Iezer
:)
Il rog pe Catalin sa faca o panorama cu aparatul lui destept ...
Si inca una cu Iezer-ul
Cata admirand rasaritul ..
Ce a iesit ...
:)
:)
E tot ce am putut eu sa fotografiez ... :))
Hotaram sa coboram pe La Lanturi. Stiam de acest pasaj ca e urat la coborare chiar si vara. Nu fusesem niciodata si, iata, ca ajung pe aici la inceput de iarna fara coltari, cu niste manusi mancate de molii ... dar a fost dragut.
Si ce daca e alunecos?! Si ce daca trebuie sa imi ascund aparatul foto in interiorul hainei? Eu zic ca e loc de o poza din cand in cand ... ;)
Si mai pun si pe altii la treaba! ;) Cata, imi faci o poza?
:)
Cu maaare atentie!
Capre negre ... oho, si cate erau!
La Lanturi e traseu marcat, deci asigurat! ;)
:)
:)
Rudi, ne faci opoza? In descatarare ... ;)
:)
:)
:)
Corina
Rudi. Ne pregatim sa parasim traseul marcat si sa intram pe Braul de Mijloc ...
:)
Pe Braul de Mijloc ...
:)
In dreptul Umerilor Pietrei Craiului ne hotaram sa ne retragem caci nu gasim poteca .... Aici suntem deja anapoi pe traseul La Lanturi.
:)
Cu cat coboram mai mult, cu atat devine mai ud. Sus incepuse sa ninga ... aici jos ploua. ;) La Zaplaz!
Spre Ref Spirlea ...
:)
Ma chinuie talentul ...
Concluzie:
- Nu am simiti prea tare lipsa echipamentului de iarna ... Dar e ultima data pe sezonul asta cand plec fara coltari, piolet si manusi groase.
- La fotografii au participat toti membrii echipei.
